Uniunea Europeană

Agresiunea Rusiei asupra integrității teritoriale și suveranității Ucrainei are repercusiuni asupra întregului sistem internațional de guvernanță, afectând în plus, direct sau indirect, sute de milioane de persoane din întreaga lume. În Europa, invazia Ucrainei începută de către Rusia în 24 februarie 2022 este nu doar cea mai dificilă situație de securitate de după cel de al Doilea Război Mondial, dar a creat și cel mai mare val de persoane refugiate sau strămutate intern, fapt ce afectează atât Ucraina, cât și statele membre ale Uniunii Europene (UE).

UE este o entitate internațională unică. Din punct de vedere juridic este o asociație de state, însă diferă de o organizație interguvernamentală obișnuită prin faptul că unele competențe au fost delegate către instituțiile Uniunii de către statele membre. De asemenea, cadrul juridic al UE influențează în mod direct legislația statelor membre prin acte normative cu caracter obligatoriu, adoptate cu acordul acestora.

Statele membre UE au decis prin vot unanim sprijinirea imediată, totală, armonizată și pe întregul teritoriu al Uniunii a tuturor celor care au părăsit Ucraina fugind din calea războiului. Aceste persoane primesc aceleași drepturi pe teritoriul statelor membre UE - drepturi similare celor care au trecut prin procedura de azil, dar printr-o procedură rapidă și simplificată.

: Format din șefii de stat sau de guvern ai statelor membre UE, Consiliul European definește direcția politică și prioritățile Uniunii. Instituția este coordonată de un Președinte ales de statele membre pentru un mandat de 2,5 ani (reînnoibil o singură dată) pentru a conduce și impulsiona negocierile politice între statele membre. Actualul Președinte este Charles Michel, fost premier belgian. Primul său mandat expiră în mai 2022.
Consiliul se reunește de cel puțin 4 ori pe an în reuniuni ordinare, cunoscute ca reuniuni la nivel înalt (summit), precum și în reuniuni informale sau extraordinare. Concluziile adoptate în urma fiecărei reuniunii setează direcția de lucru pentru toate celelalte instituții ale Uniunii.
România este reprezentată la aceste reuniuni de instituția Președintelui României, dar ocazional poate delega prim ministrului acest rol. Președintele Klaus Iohannis a participat joi, 24 februarie 2022, la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, convocată ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia. La această reuniune, Președintele a condamnat alături de ceilalți lideri europeni agresiunea militară rusă la adresa Ucrainei, punctând că “acțiunile militare ilegale ale Rusiei reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a principiilor Cartei ONU și subminează stabilitatea și securitatea la nivel european și global”.
La o reuniune informală a Consiliului ce a avut loca la Versailles în perioada 10-11 martie 2022, liderii UE au recunoscut aspirațiile europene ale Ucrainei, au convenit sa susțină aderarea Ucrainei la UE (dar nu în regim de urgență) și au promis sprijin politic, financiar și drepturi extinse pentru refugiații ucraineni (prin mecanismul de protecția temporară). De asemenea, au hotărât ca este nevoie de întărirea capacității de apărare a Uniunii și de reducerea dependenței europene de serviciile producătorilor și distribuitorilor ruși de energie. În perioada 24-25 martie 2022 a avut loc o întâlnire formală a Consiliului unde au participat atât Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, (prin videoconferință) și și Președintele SUA, Joe Biden. Concluzille acestui Consiliu au inclus prevederi legate de securitate, apărare, energie, economie, COVID-19 și afaceri externe.
Mai multe detalii despre Consiliul European:
https://www.consilium.europa.eu/ro/european-council/
: Consiliul Uniunii Europene reprezintă forumul de coordonare permanentă a statelor membre UE. Această instituție are rolul de a negocia și adopta, de cele mai multe ori împreună cu Parlamentul European, propunerile legislative formulate de Comisia Europeană în baza direcțiilor stabilite de Consiliul European. De asemenea, coordonează politicile statelor membre în anumite domenii, dezvoltă politica externă și de securitate comună a UE, adoptă bugetul UE (împreună cu Parlamentul). Nu în ultimul rând, mandatează Comisia Europeană să negocieze acorduri internaționale în numele Uniunii, decide semnarea acordurilor negociate și adoptă decizia finală de încheiere a acordurilor după ratificarea de către statele membre și, acolo unde e cazul, aprobarea Parlamentului.
Consiliul UE adoptă acte cu caracter obligatoriu, dar și documente care exprimă doar poziția țărilor membre.
La reuniunile Consiliului UE, organizate în jurul uneia din cele 10 arii tematice permanente („formațiuni”), participă câte un reprezentant la nivel ministerial (i.e. miniștri sau secretari de stat) din fiecare stat membru, desemnat în funcție de tematica principală a întâlnirii. Reprezentanții au dreptul să angajeze guvernul țării pe care o reprezintă și să voteze în numele acestuia.
Cu excepția Consiliului Afaceri Externe, care este prezidat de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (persoană care este și vice-președinte al Comisiei Europene), celelalte formațiuni sunt conduse de o președinție asigurată prin rotație timp de 6 luni de către fiecare stat membru.
Consiliul UE pentru Justiție și Afaceri Interne, alcătuit din miniștrii de interne ai tuturor țărilor UE, este o formațiune în care statele iau decizii, împreună cu Parlamentul European, în ceea de privește politica și legislația relevante pentru acest domeniu pe întregul teritoriu al Uniunii. La reuniunea Consiliului în această formațiune din data de 3 martie 2022, statele membre au votat în unanimitate activarea mecanismului de protecție temporară. În contextul valului mare de persoane refugiate din Ucraina, acest mecanism permite statelor membre ale Uniunii să furnizeze protecție imediată unei categorii largi de persoane, printr-o procedură care reduce la minim formalitățile. Drepturile oferite prin protecție temporară sunt similare drepturilor primite după solicitarea azilului: cel de rezidență, acces la piața muncii, acces la locuințe, asistență şi beneficii sociale, asistență medicală, mijloace de subzistență.
Mai multe detalii despre Consiliul UE: https://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/
: Comisia are rolul de a apăra interesele Uniunii Europene, inițiind propuneri de acte legislative în baza direcțiilor stabilite de Consiliul European, precum și asigurându-se de respectarea lor. De asemenea, execută politicile și bugetul UE.
Activitățile Comisiei sunt coordonate de un colegiu de 27 de comisari condus de un Președinte, în acest moment doamna Ursula von der Leyen (Germania). Președintele (nominalizat de Consiliul European), precum și fiecare comisar (selectat de Președinte din lista propunerilor lideilor naționali din Consiliul European) trebuie să fie avizat de majoritatea Parlamentului European, iar numirea finală este aprobată de Consiliul European. Există un membru al Comisiei pentru fiecare stat, dar, prin jurământ, comisarii trebuie să reprezinte interesul comisiei și nu al unui singur stat. Mandatul colegiului și al Președintelui său este de 5 ani.
Comisia este organizată în mai multe structuri administrative. În mod asemănător ministerelor pe plan național, există structuri dedicate unor politici publice distincte, numite Direcții Generale (DG), fiecare coordonată de către un comisar.
În contextul crizei din Ucraina, Comisia este responsabilă pentru implementarea deciziilor UE de a sprijini Ucraina, atât prin sancțiunile aplicate Rusiei, cât și prin asistență umanitară, sprijin financiar și oferirea de protecție cetățenilor ucraineni care caută adăpost în țările membre. În acest sens, printre cele mai relevante departamente sunt cel pentru migrație și afaceri interne (DG-HOME) și cel pentru protecție civilă (DG-ECHO).
Mai multe detalii despre implicarea Comisiei Europene în criza din Ucraina: https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/stronger-europe-world/eu-solidarity-ukraine_ro
Mai multe detalii despre Comisia Europeană: https://european-union.europa.eu/institutions-law-budget/institutions-and-bodies/institutions-and-bodies-profiles/european-commission_ro
: Acesta este departamentul Comisiei Europene care răspunde de politica UE în materie de migrație și afaceri interne. În scopul unei mai bune cooperări și coordonări între statele membre, DG HOME concepe politicile publice și legislația în materie de trecere a frontierei, azil, migrație, crimă organizată sau terorism.
Actulamente, șeful acestui departament este Comisarul pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson. La scurt timp de la debutul crizei din Ucraina, dna. Johansson a vizitat România și a asigurat autoritățile române de sprijin din partea Uniunii pentru gestionarea frontierei și fluxului de refugiați.

În contextul invaziei Ucrainei de către Rusia, țările Uniunii Europene se confruntă cu cel mai mare val de refugiați de la cel de al Doilea Război Mondial încoace. Aceste persoane au nevoie de protecție din partea statelor UE și de un statut legal, dar sistemele de azil actuale nu ar putea face față rapid și eficient unui număr mare de solicitări. De aceea, DG HOME a cerut Consiliul UE pentru Justiție și Afaceri Interne să declanșeze mecanismul de protecție temporară prevăzut de Directiva 2001/55/ CE. Această directivă, adoptată în 2001 în urma crizei refugiaților din Kosovo, permite țărilor membre ale Uniunii să furnizeze protecţie imediată unei categorii largi de persoane, printr-o procedură care reduce la minim formalitățile. Drepturile oferite prin protecție temporară sunt similare drepturilor primite după solicitarea azilului: cel de rezidenţă, acces la piaţa muncii, acces la locuinţe, asistenţă şi beneficii sociale, asistenţă medicală, mijloace de subzistenţă. Pentru copiii şi tinerii neînsoţiţi, protecţia temporară conferă dreptul la custodie legală şi acces la educaţie.
Cetățenii Ucrainieni pot alege statul membru în care doresc să beneficieze de drepturile aferente protecției temporare și să se alăture familiei și prietenilor prin intermediul rețelelor ample ale diasporei care există în prezent în întreaga Uniune. Toate eforturile statelor membre de a respecta obligațiile care decurg din oferirea protecției temporare vor fi sprijinite financiar din fondurile Uniunii.
La întâlnirea Consiliului UE din 3 martie 2022, reunit în formațiunea dedicată Jusitiției și Afacerilor Interne, statele membre au votat în unanimitate activarea mecanismului de protecție temporară. În data de 18 martie 2022, Guvernul României a emis o hotărâre care stabilește condițiile în care este asigurată în România protecția temporară a tuturor persoanelor care au fost nevoite să părăsească Ucraina.
Mai multe detalii despre implicarea Comisiei Europene în criza din Ucraina: https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/stronger-europe-world/eu-solidarity-ukraine_ro
Mai multe detalii despre DG HOME: https://ec.europa.eu/info/departments/migration-and-home-affairs_ro
: Uniunea Europeană și statele membre sunt cel mai mare donator de ajutor umanitar din lume, iar DG ECHO este departamentul Comisiei Europeană responsabil pentru ajutor umanitar și protecție civilă. Principala misiune a Direcției Generale Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene este aceea de a apăra și a ușura viața celor afectați de catastrofe naturale și de crize provocate de om. Orice țară din lume care se confruntă cu o situație de urgență care depășește capacitatea sa de răspuns, poate cere ajutor Uniunii Europene prin apelarea mecanismului de protecție civilă.
Mecanismul presupune un singur punct de contact pentru toate țările care vor să ceară ajutorul UE. Astfel, se evită duplicarea eforturilor și se aduc la un loc atât expertiza diferitelor țări cât și structurile de intervenție pentru un răspuns colectiv mai eficient și mai coerent. În 2021, de exemplu, acest mecanism a fost activat de 114 ori: în legătură cu pandemia, inundații în Belgia, focuri de pădure în Mediteraneană, repatrieri în Afganistan, cutremurul și uraganul din Haiti etc.
Războiul din Ucraina a declanșat cea mai mare operațiune de urgență de la crearea mecanismului în 2001. Din cauza atacurilor nediscriminate ale Rusiei care au vizat și infrastructura civilă, situația din Ucraina s-a deteriorat considerabil și în unele locuri s-a transformat într-o adevărată catastrofă umanitară. Sute de mii de oameni nu au acces la servicii de bază cum ar fi apă, electricitate sau caldură, iar proviziile de alimente încep să dispară. Toate cele 27 de state membre ale UE, precum și Norvegia și Turcia au oferit asistență materială Ucrainei, cum ar fi alimente, dar și echipamente și consumabile medicale, paturi, corturi, pături, vehicule și combustibil. Articolele sunt livrate în Ucraina prin hub-urile logistice din Polonia și România.
Republica Moldova a activat și ea mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene pentru a sprijini ucrainenii care ajung în țară, întrucât se confruntă cu cel mai mare aflux de refugiați pe cap de locuitor din Europa.
Rezerva RescuEU a fost stabilită în 2019 și furnizează echipament medical și de protecție în situații de urgență. La Suceava s-a înființat un hub logistic umanitar sub umbrela RescEU unde sunt colectate ajutoare umanitare din toată Europa care vor fi duse mai apoi în Ucraina. Funcționarea hub-ului este coordonată de Departamentul pentru Situații de Urgență.
Mai multe detalii despre mecanismul de protecție civilă la nivelul UE: https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/civil-protection/
Mai multe detalii despre activitatea DG ECHO: https://ec.europa.eu/echo/index_en