Organizații interguvernamentale

Organizația Națiunilor Unite (ONU) este cea mai importantă organizație politică interguvernamentală la nivel global, actualmente având 193 membri, adică cvasi-totalitatea statelor suverane ale lumii. Fondată în 1945, în contextul acordurilor de pace de după cel de al Doilea Război Mondial, misiunea ei este de a fi principalul forum global de negociere și coordonare politică între guverne în vederea asigurării păcii și securității internaționale, promovării și respectării drepturilor omului, respectării și dezvoltării dreptului internațional, precum și cooperării internaționale în toate domeniile, inclusiv pentru a asigura o dezvoltare socio-economică echitabilă întregii populații a lumii.

Structura instituțională a ONU așa cum este ea definită de actul său fondator (Carta ONU) cuprinde șase organisme majore. Acestea sunt Adunarea Generală, Secretariatul, Curtea Internațională de Justiție, Consiliul de Securitate, Consiliul Economic și Social, precum și Consiliul de Tutelă, organism care actualmente nu mai este permanent activ.

În afara acestor organisme principale, în interiorul ONU există și alte entități administrative și funcționale, fonduri și programe ce au drept scop punerea în practică a obiectivelor organizației în domenii specifice (ex. UNICEF în domeniul protecției drepturilor copiilor). De asemenea, împreună cu alte organizații interguvernamentale conexe și agenți specializate, ONU formează un sistem mai amplu de guvernanță și de dezvoltare de standarde globale politice, socio-economice și de protecție a mediului, bazat pe norme și cooperare internațională. Printre acestea se numără, de pildă, Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR) și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM).

Adunarea Generală (AG) este principalul organism deliberativ al organizației, toate statele membre fiind reprezentate în mod egal și având fiecare câte un vot. Recomandările AG sunt de regulă formulate sub formă de rezoluții. În data de 2 martie 2022, statele membre ONU au adoptat în cadrul AG cu o largă majoritate o rezoluție care condamnă invadarea Ucrainei de către Rusia și cere retragerea imediată a forțelor sale. Din cele 193 de state membre, 141 au votat pentru adoptarea rezoluției, 35 s-au abținut și cinci (Belarus, Coreea de Nord, Eritreea, Rusia, Siria) au votat împotrivă. Această rezoluție nu este constrângătoare din punct de vedere juridic, dar reprezintă poziția țărilor lumii față de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Pe 7 martie 2022, în Adunarea Generală s-a votat excluderea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului, instituția ONU care monitorizează respectarea drepturilor omului în toate statele lumii.

Secretariatul este principalul organism administrativ al organizației și este coordonat de Secretarul General al ONU (SG), actualmente dl. António Gutteres. Este organizat în departamente și lucrează îndeaproape cu toate celelalte organisme majore, precum și cu celelalte organizații și agenții specializate din sistemul ONU. În cazul unei crize, Secretarul General al ONU are rolul de a chema părțile la dialog și de a oferi serviciile sale de negociere, mediere, arbitrare, dar mai ales de bune oficii – acțiuni de diplomație publică și privată, cu înalt grad de încredere datorită integrității și imparțialității persoanei / instituției implicate – în vederea găsirea unor soluții pentru deescaladare, pacificare sau rezolvare a unei dispute. În criza din Ucraina, Secretariatul desfășoară deja demersuri de bune oficii, printre altele coordonatorul ONU privind asistența umanitară de urgență, care este și Secretarul General adjunct al organizației, fiind însărcinat să exploreze opțiunile pentru obținerea încetării focului din motive umanitare de către ambele părți.

Curtea Internațională de Justiție (CIJ), cu sediul la Haga, este organismul juridic al organizației. Rolul său principal este de a soluționa pe cale juridică disputele dintre statele membre. Deciziile sale sunt obligatorii și sunt respectate în majoritatea cazurilor, dar Curtea nu dispune de mijloace pentru a sancționa statele care nu respectă deciziile sale. În urma invaziei rusești, Ucraina a sesizat CIJ cu privire la încălcarea de către Rusia a dreptului internațional și a cerut Curții să dispună încetarea imediată a atacului armat. Rusia a invocat un presupus genocid al populației de etnie rusă din Ucraina printre motivele “operațiunii sale militare speciale”. Curtea a stabilit că dovezile existente nu susțin declarațiile Rusiei, și în orice caz, acesta nu poate fi un motiv legal pentru a invada o țară. În data de 16 martie 2022, CIJ a decis că Rusia nu a avut un motiv întemeiat să invadeze Ucraina și trebuie să oprească imediat acțiunea militară de pe teritoriul ucrainean. Deși nu poate obliga Rusia să se conformeze, decizia CIJ reprezintă invalidarea ofensivei rusești de către principala autoritate în dreptul internațional și este o lovitură pentru credibilitatea Rusiei pe scena internațională.

Consiliul de Securitate (CS) este organismul organizației ce are principalele responsabilități politice în materie de pace și securitate internațională. Deși deciziile sale sunt eminamente politice, nu juridice, ele au caracter obligatoriu. Actualmente, este compus din 5 membri permanenți cu drept de veto (Federația Rusă, Franța, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Republica Populară Chineză, Statele Unite ale Americii) și 10 membri aleși de Adunarea Generală a ONU pentru mandate de câte 2 ani. În data de 25 februarie 2022, propunerea de rezoluție a Consiliului de Securitate ce ar fi urmat să sancționeze Rusia pentru invadarea Ucrainei cu o zi mai devreme a fost respinsă dat fiind votul previzibil negativ al Rusiei. În acest context, dezbaterea politică a crizei din Ucraina a fost mutată în cadrul Adunării Generale care pentru acest scop s-a întrunit într-o sesiune extraordinară (pentru doar a 11-a oară în istoria ONU).

Consiliul Economic și Social (ECOSOC) este organismul organizației ce are principalele responsabilități cu privire la coordonarea, negocierea și dezvoltarea agendei globale a dezvoltării socio-economice și protecției mediului. Deși poate cel mai puțin vizibil public organism al ONU, peste 80% din activitatea organizației este legată de aceste aspecte. Agențiile specializate ale ONU (ex. Organizația Mondială a Sănătății – OMS, Fondul Monetar Internațional – FMI) raportează direct către ECOSOC, iar împreună cu Adunarea Generală a ONU, ECOSOC coordonează coerența interinstituțională a fondurilor și programelor organizației (ex.UNICEF, PNUD, UNFPA). În criza din Ucraina acest organism este relevant pentru negocierea internațională a sprijinului non-militar pentru soluționarea conflictului și pentru reconstrucție post-conflict.

Consiliul de Tutelă este un organism ce a fost creat pentru a garanta indepenența teritorilor care și-au câștigat suveranitatea ca urmare a proceselor de decolonizare din sec. 20. Acest consiliu și-a suspendat activitatea și obligativitatea reuniunilor anuale începând din 1994, după declararea independenței statului Palau, dar continuă să se reunească ocazional pentru a discuta și evalua situația teritoriilor ocupate de alte state sau care nu sunt constituite ca state suverane.

Mai multe detalii despre activitatea ONU: https://www.un.org/en/

Curtea Internațională de Justiție (CIJ), cu sediul la Haga, este organismul juridic al organizației. Rolul său principal este de a soluționa pe cale juridică disputele dintre statele membre. Deciziile sale sunt obligatorii și sunt respectate în majoritatea cazurilor, dar Curtea nu dispune de mijloace pentru a sancționa statele care nu respectă deciziile sale. În urma invaziei rusești, Ucraina a sesizat CIJ cu privire la încălcarea de către Rusia a dreptului internațional și a cerut Curții să dispună încetarea imediată a atacului armat. Rusia a invocat un presupus genocid al populației de etnie rusă din Ucraina printre motivele “operațiunii sale militare speciale”. Curtea a stabilit că dovezile existente nu susțin declarațiile Rusiei, și în orice caz, acesta nu poate fi un motiv legal pentru a invada o țară. În data de 16 martie 2022, CIJ a decis că Rusia nu a avut un motiv întemeiat să invadeze Ucraina și trebuie să oprească imediat acțiunea militară de pe teritoriul ucrainean. Deși nu poate obliga Rusia să se conformeze, decizia CIJ reprezintă invalidarea ofensivei rusești de către principala autoritate în dreptul internațional și este o lovitură pentru credibilitatea Rusiei pe scena internațională.

Agenția ONU pentru Refugiați (Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite - UNHCR) sprijină persoanele forțate să își părăsească locuințele din cauza conflictelor și a persecuțiilor. Activă în peste 130 de țări, protejează milioane de oameni prin intervenții care le salvează viața, apărându-le drepturile fundamentale și ajutându-i să își construiască un viitor mai bun.

În România, UNHCR lucrează pentru a se asigura că solicitanţii de azil au acces pe teritoriul statului, precum și la proceduri de azil echitabile şi eficiente şi la condiţii decente de recepţie. UNHCR promovează integrarea eficientă a refugiaţilor în societăţile gazdă sau relocarea lor, atunci când nu este posibil pentru ei să rămână în ţara care le-a acordat statut de refugiat.  

UNHCR România lucrează în partneneriat cu autoritățile române și societatea civilă, inclusiv media, pentru o mai bună cunoaștere și înțelegere a situației refugiaților și pentru promovarea unor comunități primitoare. UNHCR este prezent în Ucraina și în țările vecine acesteia (Polonia, Slovacia, Ungaria, Moldova) și își coordonează răspunsul umanitar cu alte agenții ONU și parteneri neguvernamentali pentru a veni în sprijinul autorităților naționale.

De la debutul crizei din Ucraina, UNHCR Romania în parteneriat cu Consiliul Național Român pentru Refugiați (CNRR) a oferit asistență și suport persoanelor care au fost nevoite să-și părăsească țara. UNHCR împreună cu Organizația Mondială pentru Migrație și Consiliul Național pentru Refugiați, furnizează conținut verificat pentru platforma de informare dopomoha.ro dezvoltată de Code for Romania.

Mai multe detalii despre UNHCR România: https://www.unhcr.org/ro/

Fondul Națiunilor Unite pentru Copii - UNICEF este o organizație a Națiunilor Unite care promovează drepturile și bunăstarea fiecărui copil, în special a celor mai vulnerabili. În România, UNICEF activează din 1991 și colaborează cu autoritățile, organizaţiile neguvernamentale, mass media, copii şi adolescenţi, alte agenţii ale Organizației Naţiunilor Unite şi donatori, pentru asigurarea accesului tuturor copiilor la educaţie timpurie de calitate, sporirea protecției sociale a copiilor şi mobilizarea de resurse în beneficiul acestora.

De la începutul crizei din Ucraina, UNICEF a înființat două centre Blue Dot la punctele de trecere a frontierei din Sighetu Marmaţiei și Siret, care oferă servicii esențiale copiilor, femeilor și familiilor. Centrele funcționează în parteneriat cu Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de şanse prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copiilor și Adopție și cu sprijinul autorităților locale, autorităților județene și al ONG-urilor locale. Aceste centre oferă servicii integrate pentru familii și copii, care includ: reîntregirea și reconectarea familiilor, birouri de informare și consiliere, înregistrarea celor mai vulnerabili, spații dedicate mamelor și bebelușilor/copiilor mici, terapie psihologică și prim ajutor privind igiena, sănătatea și nutriția, precum și consiliere juridică de bază, servicii de referire pentru cazuri de violență sau probleme de sănătate.

Mai multe informații despre UNICEF România: https://www.unicef.org/romania/ro

Organizația Internațională pentru Migrație (IOM) este principala organizație interguvernamentală din domeniul migrației care lucrează îndeaproape cu parteneri guvernamentali, interguvernamentali și neguvernamentali. IOM este dedicată principiului conform căruia migrația reglementată este în beneficiul tuturor. De asemenea, IOM promovează cooperarea internațională în domeniul migrației, asistă la identificarea de soluții practice la problemele migrației și furnizează asistență umanitară migranților.

Înființată în 1951 pentru a sprijini relocarea oamenilor strămutați după Al Doilea Război Mondial, IOM și-a început activitatea în România în 1992. De 30 de ani, IOM România oferă asistență și facilitează integrarea migranților cu ședere legală în comunitatea gazdă, desfășoară programe de repatriere voluntară asistată și reintegrare, derulează inițiative în domeniul luptei împotriva traficului de persoane și acordă suport persoanelor vulnerabile și sprijină relocarea persoanelor aflate în nevoie de protecție internațională.

De la debutul situației de criză din Ucraina, IOM România a colaborat cu Departamentul pentru Situații de Urgență și societatea civilă pentru a răspunde nevoilor umanitare ale cetățenilor ucrainieni care și-au părăsit țara, a încheiat parteneriate cu sectorul privat pentru a acorda asistență complementară celei furnizate de autoritățile centrale și locale, a informat și consiliat constant persoanele care au solicitat sprijin și a asistat cetățenii din state terțe care au ajuns în România din Ucraina, inclusiv prin repatrierea acestora în țările de origine.    

Alături de CNRR și UNHCR, IOM România este una din organizațiile care furnizează conținut verificat pentru platforma de informare dopomoha.ro dezvoltată de Code for Romania pentru persoanele din Ucraina care ajung în România.

Mai multe informații despre IOM România: https://romania.iom.int/

Consiliul Europei este principala organizație pentru drepturile omului din Europa. Include 46 de state membre, dintre care 27 sunt state membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au aderat la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat conceput pentru a proteja drepturile omului, democrația și statul de drept. Calitatea de membru în Consiliul Europei a unei țări deschide pentru cetățenii ei calea petițiilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) atunci când consideră că drepturile protejate de Convenție le-au fost încălcate de statul de care aparțin. Trebuie subliniat că Consiliul Europei nu este o instituție a Uniunii Europene, deși este des confundată cu Consiliul Uniunii Europene sau cu Consiliul European.

Majoritatea statelor europene (excepția Republicii Belarus, Kosovo și a Vaticanului) sunt membre ale Consiliul Europei. România este membră din 1994, iar Ucraina din 1995. 

Federația Rusă a devenit membră în 1996. În urma invaziei Ucrainei, Consiliul Europei a decis pe 15 martie 2022 expulzarea Rusiei din organizație. Decizia vine la o zi după ce Rusia decalnșase procedura ieşirii din Consiliul Europei, acuzând NATO şi UE că ar fi făcut din această organizaţie un instrument în serviciul “expansiunii lor militaro-politice şi economice spre Est”, deși NATO și UE sunt organizații distincte de Consiliul Europei și a căror membri nu se suprapun în totalitate. De asemenea, la câteva zile după, Consiliul Europei a anunțat și suspendarea relaţiilor sale cu Belarusul din cauza participării active a acestei țări la invazia rusă din Ucraina. Deși Belarus nu făcea parte din organizație, înaintea acestei suspendări era parte a 12 instrumente legale dezvoltate în cadrul Consiliului Europei. 

Mai multe detalii despre Consiliul Europei: https://www.coe.int/ro/web/about-us/who-we-are

Curtea Penală Internațională (CPI) este o organizație internațională și o instanță de judecată internațională. Este prima și singura curte internațională permanentă care are jurisdicție (adică are dreptul și competența) să judece persoane care au comis genocid, crime de război și crime împotriva umanității. O suită lungă de infracțiuni intră în aceasta listă, printre care: atacul sistematic al populației civile, tortura, violurile, atacurile asupra unor locuri protejate ca școli, spitale, monumente, biserici, sau nerespectarea coridoarelor umanitare. Curtea Penală Internațională este distinctă de Curtea Internațională de Justiție, instituție a Națiunilor Unite, care decide asupra disputelor între state.

In martie 2022, Curtea Penală internațională are 123 de membri. Există încă 42 de state care nu fac parte din această organizație printre care Statele Unite, Rusia, China, Israel și Irak. Curtea Penală Internațională este activă din 2002 și este prima și singura curte penală internațională permanentă. Înaintea CPI, au mai existat tribunale ad-hoc pentru judecarea criminalilor de război, cum a fost tribunalul de la Nuremberg sau tribunalele create de Consiliul de Securitate ONU pentru judecarea crimelor de război din Iugoslavia sau Rwanda.

Nici Rusia nici Ucraina nu sunt membre CPI. Deși Rusia a semnat Statutul de la Roma în 2000, acesta nu a fost și ratificat, iar în 2016 s-a retras cu totul din procesul de aderare. Ucraina a semnat statutul de la Roma, dar acesta nu a fost ratificat. Cu toate acestea Ucraina, prin două declarații ad-hoc, recunoaște jurisdicția (dreptul și competența) CPI pe teritoriul său din 2013. Astfel CPI are jurisdicție asupra crimelor comise pe teritoriul ucrainean.

În contextul agresiunii Ucrainei de către Rusia, România, membră și ea în CPI, s-a alăturat altor 40 de state care au sesizat Curtea Penală Internațională de la Haga pentru a investiga presupusele crime de război, crime împotriva umanității și acte de genocid comise de Rusia în Ucraina. CPI a demarat deja o anchetă și se strâng probe în acest sens.

Mai multe informații despre Curtea Penală Internaționala: https://www.icc-cpi.int/

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (în engleză: North Atlantic Treaty Organization), este o alianță interguvernamentală militară și politică ce reunește 30 de țări, dintre care majoritatea europene, SUA și Canada. Alianța NATO este concepută ca un sistem de securitate colectivă, în care dacă una din țări este atacată, toate se angajează militar în apărarea acesteia. Cheltuielile militare însumate ale NATO constituie aproximativ 70% din totalul cheltuielilor militare la nivel mondial. 

NATO a fost fondată în 1949, după al Doilea Război Mondial, de 12 țări din vestul Europei, împreună cu Canada și Statele Unite, ca instrument defensiv împotriva extinderii dominației Uniunii Sovietice. URSS-ul a fost considerat amenințarea principală a țărilor membre NATO până la destrămarea acestuia la începutul anilor ‘90, dar antagonia dintre NATO și Rusia s-a perpetuat până în prezent. NATO și-a continuat extinderea și după căderea URSS-ului prin cooptarea mai multor țări care făcuseră parte din Uniunea Sovietică, cum ar fi Lituania, Letonia, Estonia, dar și a câtorva țări membre ale Pactului de la Varșovia, cum ar fi Polonia, România, Cehia, Slovacia, Ungaria sau Bulgaria. Pactul de la Varșovia a reprezentat o alianță formată în contraponderea NATO de către URSS și țările comuniste din Europa Centrală și de Est, alianță care s-a destrămat și ea odată cu URSS-ul. 

Două alte țări fost-sovietice și-au manifestat în mod activ dorința de a accede în NATO. În Declarația Finală a Summitului NATO de la București din 3 aprilie 2008 se menționează:

23. Salutăm aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și Georgiei de apartenență la NATO. Am hotărât astăzi că aceste state vor deveni membre ale NATO. Ambele națiuni au adus contribuții valoroase la operațiunile Alianței. Salutăm reformele democratice din Ucraina și Georgia și așteptăm cu nerăbdare ca alegerile parlamentare din Georgia, din luna mai, să fie libere și corecte. MAP (Membership Action Plan) este următorul pas pentru Ucraina și Georgia pe calea lor direct spre aderare. Astăzi am stabilit cu claritate că sprijinim candidaturile acestor țări pentru MAP. Prin urmare, vom începe o perioadă de angajare intensă cu ambele țări, la nivel politic înalt, pentru a soluționa chestiunile încă nerezolvate în privința candidaturilor lor la MAP.

Câteva luni mai târziu Rusia avea să invadeze Georgia, iar 14 ani mai târziu posibilitatea integrării Ucrainei în NATO a fost numită de către Rusia ca unul dintre motivele invocate pentru invazia Ucrainei pe 24 februarie 2022.

De la debutul invaziei rusești, NATO oferă sprijin armatei ucrainene, dar refuză alte solicitări de intervenției ale Ucrainei, cum ar fi impunerea unei zone de excludere aeriană deasupra teritoriului acesteia, deoarece ar crește riscul unui conflict deschis și direct cu Rusia.

Mai multe detalii despre NATO: https://www.nato.int/cps/en/natohq/index.htm