Instituții publice

Conform Constituției, Președintele reprezintă statul român la cel mai înalt nivel, inclusiv pe plan extern. Ca parte a rolului de reprezentare, conduce și angajează statul român în domeniul politicii externe. Din motive de eficiență instituțională și pentru a diminua riscul de concentrare a puterii ori de personalizare a procesului decizional, atribuțiile legate de politica externă sunt partajate cu alte instituții ale statului, în special cu Guvernul. Acest fapt poate genera uneori tensiuni politice legate de reprezentare externă în special în situație de coabitare (i.e. Președintele și Prim Ministrul provin din grupuri / partide politice rivale). În urma unei decizii din 2012 a Curții Constituționale, Președintele reprezintă România la Consiliul European (i.e. reuniunea șefilor de stat sau de guvern a statelor membre ale Uniunii Europene), dar poate delega acest rol Prim Ministrului. În calitate de reprezentant al statului român, la reuniunea extraordinară a Consiliului European de pe 24 februarie 2022 de la Bruxelles, Președintele Iohannis a condamnat ferm invazia neprovocată a Ucrainei de către Rusia și a votat pentru pachetul extins de sancțiuni aplicate Rusiei.

Conform Constituției, Președintele este “garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării” și conduce răspunsul României în domeniul apărării. Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Tot Preşedintele României este cel care instituie starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară sau doar în unele localități. Pe 24 februarie 2022 Președintele a convocat prima ședință CSAT pentru a discuta subiectul agresiunii Rusiei față de Ucraina, implicaţiile acesteia pentru România şi măsurile pentru gestionarea integrată a fluxului masiv de refugiaţi pe teritoriul naţional. 

Președintele poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și de importanță deosebită și poate lua parte la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național, privind politica externă, apărarea țării și asigurarea ordinii publice. Președintele conduce ședințele Guvernului la care participă.

Site oficial: https://www.presidency.ro/

Fiind ales prin vot direct de cetățeni, Parlamentul reprezinta nemijlocit cetățenii țării. Atribuția centrală a Parlamentului ține de procesul legislativ, adică de redactarea, dezbaterea și respectiv adoptarea legilor. 

Parlamentul este alcătuit din Senat și Camera Deputaților, o lege necesitând adoptarea în plenul ambelor camere pentru a putea fi promulgată. Propunerile legislative se supun spre dezbaterea primei camere sesizate, care trebuie să se pronunțe într-un termen de 45 de zile. Dat fiind traseul mai lung prin care o lege este adoptată în Parlament și nevoia unor reglementări urgente pentru a veni în întâmpinarea afluxului mare de persoane care ajung în România, cadrul legal este completat în primă fază prin ordonanțe de urgență și hotărâri de guvern. Mai multe proiecte de lege privind regimul străinilor în România şi încadrarea în muncă a acestora pe teritoriul țării se află pe circuit parlamentar.

Siteuri oficiale:
Camera Deputaților: http://www.cdep.ro/
Senat: https://www.senat.ro/

Guvernul formează puterea executivă alături de Președinte și conduce administrația publică a țării. Este format dintr-o structură centrală în jurul prim-ministrului, ministere, prefecturi și alte instituții direct subordonate prim-ministrului a căror înființare sau funcționare se aprobă prin hotărâre de guvern. 

Guvernul poate emite două tipuri de acte normative: hotărârile și ordonanțele (simple sau de urgență). Hotărârile sunt acelea care specifică în detaliu cum ar trebui aplicată o anumită lege. Ordonanțele simple sunt emise doar în cazuri speciale, precum vacanța parlamentară, și doar în anumite domenii, stabilite de Parlament. În cazul în care se impun completări de urgenţă ale legilor pentru care nu este timp de dezbatere în Parlament, Guvernul emite ordonanțe de urgență. Ordonanțele de urgență trebuie să fie ulterior aprobate de Parlament și transformate în legi.

De la debutul invaziei Ucrainei de către Rusia, Guvernul a emis mai multe hotărâri pentru a gestiona criza, multe din care specifică asistența umanitară oferită Ucrainei. Au fost emise și ordonanțe de urgență pentru completarea cadrului legal privind acordarea de sprijin persoanelor care au părăsit Ucraina. Ordonanţa de urgenţă nr. 15/2022, de exemplu, a eliminat necesitatea solicitării azilului pentru ca persoanele venite din Ucraina să beneficieze de asistență medicală pentru boli cronice și acute. Totodată, această ordonanță a stipulat ca refugiații beneficiază de îmbrăcăminte, alimente și cazare gratuite fără să fie nevoie să mai solicite azil. În urma deciziei la nivelul Uniunii Europene de activare a protecției temporare (o alternativă simplificata a procedurii de azil, care conferă aceleași drepturi), Guvernul a specificat modalitățile de implementare a acestui mecanism în România printr-o hotărâre de guvern.

În asigurarea asistenței umanitare persoanelor din Ucraina care fug din calea războiului, instituțiile guvernamentale își coordonează acțiunile cu organizațiile internaționale, societatea civilă și autoritățile locale. Pentru alocarea eficientă a ofertelor de cazare și a resurselor donate, Guvernul a pus la dispoziția publicului platformele de management de resurse Un Acoperiș și Sprijin de Urgență, dezvoltate gratuit de Code for România. Acestea au fost implementate la nivel național prin Departamentul pentru Situații de Urgență.

Guvernul, prin funcția Prim-ministrului, are un rol central în gestionarea situațiilor de urgență, Prim-ministrul având un un rol de coordonare în Comitetul Național pentru Situații de Urgență. 

Site oficial: https://www.gov.ro/

Situația de urgență este definită prin lege ca “un eveniment excepțional, cu caracter non militar, care amenință viața sau sănătatea persoanei, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale”. În categoria situațiilor de urgență se încadrează atât evenimente la scară mică sau medie, cum ar fi un accident rutier sau un incendiu, dar și cele la scara mare, precum cutremure, inundatii, alunecari de teren și orice eveniment care perturbă mersul normal al lucrurilor sau “starea de normalitate”. Afluxul masiv de persoane care trec granița în România fugind din calea războiului din Ucraina, constituie o situație de urgență din cauza nevoilor deosebite de asistență umanitară, dar și a faptului că instituțiile și serviciile publice angrenate în răspunsul la această situație (de exemplu poliția de frontieră, asistența socială, serviciile de imigrări etc.) sunt solicitate la niveluri ieșite din comun.

Pentru a preveni confuzia, trebuie precizat că situația de urgență nu este același lucru cu starea de urgență. Președintele României este cel care poate să declare starea de urgență, în întreaga țară ori în unele localități, ca urmare a unor pericole grave pentru securitatea națională cum ar fi pandemiile, dezastrele naturale sau declarațiile de război. Pe perioada stării de urgență se poate modifica funcționarea normală a instituțiilor și anumite drepturi ale cetățenilor pot fi suspendate. În schimb, în situațiile de urgență se intervine doar punctual, acolo unde este nevoie. Toate resursele necesare sunt mobilizate pentru revenirea la starea de normalitate. Situațiile de urgență extinse și deosebit de grave pot duce la declararea stării de urgență.

Situațiile de urgență pot fi provocate de tipuri diferite de riscuri care se manifestă la scări diferite și pot afecta mersul normal al lucrurilor pe tot felul de domenii. Pentru a cuprinde multitudinea de situații de urgență, legea prevede un set de reguli prin care toate instituțiile relevante trebuie să se coordoneze și să răspundă în mod proporționat, adecvat și eficient în funcție de amploarea și gravitatea situației de urgență. Acest set de reguli și relații între instituții formează Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, care este compus dintr-o rețea de actori care activează pe mai multe niveluri și care iau decizii, alocă resurse și intervin pentru revenirea la starea de normalitate. 

Din Sistemul Național De Management al Situațiilor de Urgență fac parte: 

• Comitete pentru situații de urgență: sunt structuri deliberative, de decizie, formate din reprezentanți ai instituțiilor relevante la nivel național, la nivel județean sau local;

• Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) este departamentul din MAI care coordonează pe plan național răspunsul la situații de urgență;

• Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU): instituția centrală care coordonează serviciile de urgență, subordonată DSU; 

• servicii de urgență profesioniste reprezinta structurile de interventie și anume Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență (unde este inclus serviciul pompierilor dar și serviciul SMURD). Există și servicii de urgență formate din voluntari. Cetăţenii au dreptul să încheie contracte de voluntariat cu administrația publică locală pentru încadrarea în serviciile de urgenţă voluntare;

• Centre operative: sunt de regulă echipe permanente în cadrul instituțiilor relevante pentru situații de urgență și implementează planul de intervenție la nivel de instituție; 

• Centre de coordonare și conducere a intervenției: sunt echipele care se formează la nivel național, județean sau local, de regulă din personal DSU și ISU pentru a pune în aplicare deciziile comitetelor de urgență;

• Comandantul acțiunii: dacă situația de urgență depășește granița unui județ, intervenția este coordonată de la nivel național de comandantul acțiunii, care este de regulă șeful Departamentului pentru Situații de Urgență. 

Comitetele pentru situații de urgență se formează la nivel național dar și la nivel județean sau chiar local și sunt de regulă formate din reprezentanți ai instituțiilor relevante pentru situația în cauză. 

 Comitetele se pot forma pe mai multe niveluri:

- Comitetul Național pentru Situații de Urgență; 

- Comitetele ministeriale și ale altor instituții publice centrale pentru situații de urgență; 

- Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență;

- Comitete județene pentru situații de urgență; 

- Comitete locale pentru situații de urgență.

Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă ia decizii strategice la nivel național în cazul situațiilor de urgență. CNSU este format din miniștri sau secretari de stat și reprezentanți ai instituțiilor publice centrale în funcție de specificul situației de urgență, de riscurile pe care aceasta le presupune și de tipurile de sprijin necesare. În contextul crizei din Ucraina, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis exceptarea de la măsura carantinei a tuturor persoanelor care sosesc în România din Ucraina pe cale terestră și a adoptat mai multe hotărâri pentru acordarea asistenței umanitare Ucrainei.  

Președintele CNSU este Prim-ministrul și există trei vicepreședinți: ministrul Afacerilor Interne, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.

Și la nivelul judeţelor și al municipiului București, se constituie comitete pentru situaţii de urgență aflate sub conducerea prefectului. Din comitet fac parte preşedintele consiliului judeţean, sau după caz, primarul general și de sector cât și alți actori relevanți, precum reprezentanții altor instituții publice de la nivel județean sau companii care au un rol de sprijin în situația de urgență sau care sunt expuse la risc.  

Comitetele Județene se subordonează Comitetului Național pentru Situații de Urgență și are în subordine eventuale comitete locale.

Site oficial: Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență (CNSSU)

Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă este o structură din cadrul Ministerului Afacerilor Interne care coordonează prevenția și gestionarea situațiilor de urgență. Șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă are și rolul de secretar de stat și este numit prin decizie a Prim-ministrului. Încă de la înființarea acestei structuri, în 2014, poziția a fost ocupată de Dr. Raed Arafat. Sub coordonarea DSU funcționează  și Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), iar Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD) este un serviciu din cadrul IGSU. 

În situația crizei umanitare actuale declanșată de invazia Ucrainei de către Rusia, Departamentul pentru Situații de Urgență și Cancelaria Prim-Ministrului au coordonat acțiunile instituțiilor relevante, alături de societatea civilă și organizațiile internaționale. În acest sens, au fost înființate un grup de lucru la nivel central, cât și grupuri la nivel local. Alocarea produselor, precum donațiile dar și spațiile de cazare oferite de autoritățile locale, ONG-uri, persoane fizice și private se realizează prin două platforme integrate de management de resurse, Un acoperiș și Sprijin de Urgență dezvoltate gratuit de Code for Romania. Alocarea acestor resurse se face prin personalul DSU și IGSU implicat în Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției (CNCCI) și în Centrele Județene de Coordonare și Conducere a Intervenției (CJCCI).

Site oficial: Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU)

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență este o instituție subordonată Ministerului Afacerilor Interne și coordonată de DSU. IGSU reprezintă o structură de intervenție în situații de urgență care, prin structurile subordonate, Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență (IJSU), este prezentă pe tot teritoriul țării. În situații de urgență, IJSU coordonează acțiunile actorilor relevanți pe plan regional și modul de alocare al resurselor. Dacă gravitatea situației o cere, se formează centrele județene de coordonare și conducere a intervenției (CJCCI), conduse de IJSU. 

Prezența pe teren a IGSU se realizează prin pompierii din subordinea instituției, care au în atribuții, de exemplu, instalarea taberelor de refugiați dar și transportul bunurilor și al persoanelor în situații de urgență. Asistența medicală de urgență este realizată prin SMURD, serviciu aflat tot în coordonarea IGSU. 

De la debutul crizei din Ucraina, ISGU acordă asistență umanitară persoanelor care trec granița în România din Ucraina în taberele de refugiați, numite și “centre de tranzit”, lângă punctele de graniță. În aceste tabere, persoanele din Ucraina primesc asistență medicală, mâncare, haine și un adapost cald pe o perioada de maxim 72 de ore, după care sunt plasate în alte locuri de cazare. Prin conducerea centrelor de coordonare și conducere a intervenției, personalul IGSU sau cel al filialelor județene este responsabil cu alocarea eficientă a tuturor resurselor disponibile. Oferirea și alocarea de resurse și cazare se realizeaza prin platformele Un acoperiș și Sprijin de urgență, dezvoltate gratuit de Code for Romania și puse la dispoziția autorităților.

 Site oficial: Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU)

În cazul situațiilor de urgență de amploare și intensitate deosebită sau în cazul dezastrelor, suportul decizional al Comitetului Național pentru Situații de Urgență se asigură prin Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției (CNCCI).

În aceste cazuri comandantul acțiunii este șeful Departamentului pentru Situații de Urgență sau persoana desemnată de acesta. De asemenea, CNCCI asigură suportul decizional pentru comandantul acțiunii la nivel național și pentru Comitetul Național. Organizarea, funcționarea și componența Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției se stabilesc ad-hoc printr-o hotărâre a Guvernului.

CNCCI asigură coordonarea privind preluarea refugiaților, inclusiv asigurarea de cazare în centre de tranzit și direcționarea către spații de cazare după caz. De asemenea, asigură și alocarea imediată a celorlalte tipuri de resurse, precum alimente și îmbrăcăminte. Tot CNCCI mediază și se coordonează direct în relația cu societatea civilă.

Centrele Județene de Conducere și Coordonare a Intervenției (CJCCI) asigură suportul decizional al comitetelor județene, respectiv al municipiului București si implementează deciziile luate de acestea. La nivelul municipiului București, structura se numește Centrul Municipiului București de Conducere și Coordonare a Intervenției (CMBCCI). Nu în toate județele se constituie aceste centre, ci doar în cele afectate de situația de urgență.  Aceste centre se compun din personal din cadrul inspectoratelor pentru situații de urgență, precum și experți și specialiști din cadrul instituțiilor și operatorilor economici care asigură funcții de sprijin sau care sunt expuși la risc. Printre activitățile CJCCI și CMBCCI în situația de față se numără integrarea cererilor și ofertele de resurse de la nivel regional (de exemplu donații, spații de cazare) pe care le alocă în funcție de nevoi.

În funcţie de natura situaţiei create, CJCCI poate funcţiona parţial sau total încadrat, conform procedurilor de activare pe faze. Iar în funcție de aria și complexitatea situației intervenite, se pot crea centre de coordonare și conducere a intervenției la nivel local.

Prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu și se ocupă cu aplicarea legilor și ordonanțelor emise de către conducerea centrală. Prefectul mai este și președintele Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (CJSU), o structură decizională la nivel de județ care se activează în situații de urgență. Astfel, prefectul semnează toate hotărârile care se iau de către CJSU pentru gestionarea crizei. Pentru acordarea de asistență umanitară persoanelor care au fugit din Ucraina, prefectul gestionează alocarea spațiilor oferite de autoritățile locale, ONG-uri sau persoane juridice și transformarea lor în spații de cazare pentru a fi luate în evidență de DSU. DSU, prin centrele de coordonare și conducere a intervenției de pe plan național și regional, le va centraliza prin platforma Un Acoperiș și le va aloca în funcție de cerere.

Site oficial: Instituția Prefectului

Este o structură din cadrul Ministerului Afacerilor Interne care acumulează produse pentru rezervele de stat, face stocuri de urgență și acordă ajutoare umanitare gratuite în țară sau în afara țării.

În contextul generat de conflictul armat din Ucraina, produse din rezervele de stat au fost scoase din ANRSPS prin deciziile comitetelor de urgență și acordate ca sprijin umanitar populaţiei din Ucraina dar și refugiaților ucraineni ajunși în România. Kit-uri de saltele, pături și perne au fost scoase din rezervă pentru a fi folosite în centrele de cazare destinate refugiaților din Ucraina.

Site oficial: http://www.anrsps.gov.ro/

Inspectoratul General Pentru Imigrări este o structură administrativă aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Responsabilitățile principale ale instituției sunt implementarea politicilor și legislației României în domeniile migrației, azilului și integrării străinilor. 

Pe lângă structurile centrale, Inspectoratul funcționează și la nivel teritorial prin: centre regionale de proceduri şi cazare a solicitanților de azil, centre de cazare a străinilor luați în custodie publică și birouri județene de imigrări. Aici sunt contactele serviciilor din fiecare județ: https://igi.mai.gov.ro/contact/

Direcţia Azil şi Integrare (DAI) din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări este structura care coordonează aplicațiile la procedura de azil. Primirea, înregistrarea şi soluţionarea cererilor de azil, asigurarea asistenţei solicitanţilor de azil pe durata procedurii şi asistenţa pentru integrare sunt activităţi care se desfăşoară la nivelul Centrelor Regionale de Proceduri și Cazare a Solicitanţilor de Azil situate în Bucureşti, Giurgiu, Timişoara, Galaţi, Rădăuţi şi Maramureş, structuri teritoriale specializate în probleme de azil. Aici solicitanții de azil pot beneficia de cazare gratuită.

Site oficial: https://igi.mai.gov.ro

Poliția de Frontieră Română face parte din Ministerul Afacerilor Interne și este o instituție specializată a statului care are printre principalele atribuții supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat, dar și prevenirea și combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere săvârșite în zona de competență, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, pașapoartelor și străinilor.

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) este structura centrală a Poliției de Frontieră, care conduce și răspunde de întreaga activitate a acesteia. În subordinea IGPF sunt inspectoratele teritoriale care implementează misiunea IGPF în diferite zone ale țării. De exemplu, Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației este structura regională responsabilă de zona de frontieră de stat a României pe raza județelor Satu Mare, Maramureș și Suceava, iar Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași este structura regională, cu competența pe frontieră de stat a României, pe raza județelor Botoșani, Iași, Vaslui și Galați și în zona de 10 kilometri de o parte si de alta a malului Dunării pe raza județelor Galați și Brăila.

Site oficial: Inspectoratul General al Poliției de Frontieră

Jandarmeria este o instituție a statului român care are statut militar și activează sub Ministerul Afacerilor Interne. Jandarmeria are atribuții de asigurare a ordinii publice cu ocazia anumitor tipuri de manifestări desfășurate în spațiul public. De la debutul crizei din Ucraina, jandarmii au contribuit la îndrumarea refugiaților, organizarea fluxurilor de acces în zona punctelor de trecere a frontierei și asigurarea măsurilor de pază și siguranță.

Site oficial: http://www.jandarmeriaromana.ro/

Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane este o instituție subordonată Ministerului Afacerilor Interne și este autoritatea principală pentru combaterea traficului de persoane.

ANITP dezvoltă campanii de prevenire a traficului de persoane, oferă asistență victimelor și le ajută în procesul de urmărire penală și judecată a vinovaților. De asemenea, ANITP operează și un Telefon Verde: 0800.800.678.

De la debutul crizei din Ucraina, ANITP a distribuit în zona punctelor de trecere a frontierei materiale care să informeze refugiații veniți din Ucraina asupra riscurilor legate de traficul de persoane la care sunt supuși în această situație vulnerabilă, dar și alte sfaturi utile.

De asemenea, personalul ANITP, la nivelul întregii țări, desfășoară acțiuni de informare și instruire a specialiștilor care pot intra în contact cu potențiale victime, cu privire la indicatorii de trafic și la modul de acțiune în astfel de situații.

Site oficial: https://anitp.mai.gov.ro/centre-regionale/

Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului sunt instituții publice la nivel județean care funcţionează în subordinea consiliilor judeţene. Au rolul de a asigura buna funcționare a serviciilor sociale mai ales pentru grupurile vulnerabile, precum copii, persoane vârstnice sau persoane cu dizabilități. 

În București există câte un DGASPC în fiecare sector, subordonat consiliului local.

Copiii care intră pe teritoriul României fără părinți sunt preluați în evidență de către DGASPC din județul de care aparține punctul de trecere a frontierei. Apoi DGASPC se ocupă de plasarea copiilor în regim de urgență către servicii rezidențiale acreditate sau la persoane care vor avea parte de evaluarea DGASPC.

Principalele servicii oferite de DGASPC în cazul copiilor repatriați sunt serviciul telefonul copilului 119, centrele de primire în regim de urgență, centrele de consiliere pentru copii, centrele de tranzit pentru protecția și asistența copiilor repatriați și/sau victime ale traficului.

Site oficial: http://dgaspcromania.ro/

Este o instituție în subordinea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse. ANDPDCA colaborează cu toate instituțiile implicate în acordarea de asistență refugiaților pentru a susține interesele copiilor veniți din zona conflictului și pentru a preveni traficul acestora. 

ANDPDCA a dispus ca minorii din Ucraina care ajung în România fără părinți să fie înscriși într-o procedură de înregistrare în România. La nivelul fiecărui județ și al fiecărui sector al Municipiului București va funcționa câte un grup operativ, care se va ocupa exclusiv de minorii ucraineni neînsoțiți. Din grupul operativ vor face parte reprezentanți ai Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din fiecare județ în parte, ai Inspectoratelor Școlare, Direcțiilor de Sănătate Publică și ai ONG-urilor sau ai organizațiilor internaționale.

Site oficial: http://copii.gov.ro/1/

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) este instituția care reglementează domeniul sanitar-veterinar și pentru siguranţa alimentelor. Funcționează în subordinea directă Guvernului și în coordonarea prim-ministrului.

ANSVSA a decis o derogare temporară de la regulile care se aplica în mod normal la trecerea graniței cu un animal. Astfel, pentru acestea nu mai e necesară dovada unui vaccin antirabic și microcip sau tatuaj de identificare. În schimb, după intrarea în țară, proprietarul trebuie sa completeze Formularul de Localizare al Animalului de Companie. Înainte de a continua deplasarea în altă țară a UE, este necesară îndeplinirea tuturor formalităților necesare pentru obținerea actelor animalului de companie.

Site oficial: A.N.S.V.S.A. (ansvsa.ro).

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă funcționează în subordinea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. Activează în domeniul promovării ocupării forței de muncă, migrației forței de muncă și asigurării de șomaj.

Cetăţenii ucraineni ajunși în România care doresc să se încadreze în muncă, dar nu deţin documente care să probeze calificarea profesională sau experienţa în activitate, se pot prezenta la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Acolo, ei vor putea fi înregistraţi în baza actului de identitate, paşaportului sau a altui document care atestă identitatea. 

După înregistrare, persoanele au acces gratuit la serviciile şi măsurile prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.

Site oficial: https://www.anofm.ro/

Prin Ordonanța de Urgență nr. 20/2022 emisă de guvern, copiii ucraineni aflați pe teritoriul României, inclusiv cei care nu solicită protecție potrivit Legii azilului, beneficiază de dreptul la educație în unitățile de învățământ din România în aceleași condiții și din aceleași bugete cu antepreșcolarii, preșcolarii și elevii români. Totodată, ei vor avea dreptul la cazare gratuită în internatele școlare, alocație de hrană, dreptul la cazarmament, respectiv: rechizite, îmbrăcăminte, încălțăminte, manuale.

În vederea cuprinderii studenților care provin din Ucraina în universitățile românești,  Ministerul Educaţiei va putea aproba în anii universitari 2021-2022 și 2022-2023 universităţilor/ instituţiilor de învăţământ superior un număr suplimentar de locuri - în limita a 20% din capacitatea de şcolarizare a programului de studii solicitat. Studenții, cetățeni ai Ucrainei, pot beneficia de finanțare de la bugetul de stat, iar cei care provin din țări terțe pot ocupa locuri cu taxă, nivelul taxelor fiind stabilit de fiecare universitate.

Ministerul Educației coordonează și administrează sistemul de învățământ din România și coordonează activitatea tuturor instituțiilor subordonate, inclusiv inspectorate școlare și unități de învațământ, vor crea condițiile necesare și vor asigura resursa umană astfel încât copiii și studenții ucraineni ajunși în România să-și poată continua studiile aici.

În România există 45 de şcoli şi 10 licee în care se predă în limba ucraineană, în opt judeţe, Maramureş, Satu Mare, Suceava, Botoşani, Tulcea, Arad, Caraş-Severin şi Timiş. De asemenea, în România există trei universităţi în care există predare în limba ucraineană: Universitatea din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai şi Universitatea din Suceava.

Site oficial: https://www.edu.ro/ 

Ministerului Afacerilor Externe este instituția ce are rolul de a coordona și implementa direcțiile majore de politică externă a României. În acest scop, MAE este responsabil pentru menținerea, consolidarea și dezvoltarea relației României cu alți actori participanți la viața internațională (ex. state, organizații internaționale, inițiative naționale și internaționale ș.a.), în baza politicii externe a țării.

Statele dezvoltă relații diplomatice și consulare, fapt ce exprimă și recunoașterea reciprocă cel puțin de facto a suveranității.

Relațiile diplomatice dintre două state se referă la relații politice dintre acestea. Aceste relații se exprimă instituțional prin acorduri bilaterale și prin înființarea în regim de reciprocitate a câte unei misiuni diplomatice pe teritoriul celuilalt stat, de regulă în capital statului gazdă. Misiunile diplomatice se numesc, de regulă, ambasade, iar șeful misiunii se numește, de regulă, ambasador / ambasadoare. Șeful misiunii diplomatice este cel mai înalt reprezentat oficial permanent al statului său (stat acreditant) în statul gazdă (stat acreditar).

Relațiile consulare se referă la regimul protecției și al serviciilor reciproce pe care statele le acordă cetățenilor altor state (ex. vize de studii, vize de muncă, informații privind mediul de afaceri), precum și propriilor cetățeni aflați pe teritoriul altor state (ex. emiterea unor acte de identitate în cazul pierderii sau furtului, consemnarea nașterilor, căsătoriilor și deceselor, informarea cetățenilor cu privire la siguranța lor în eventualitatea unui conflict în statul gazdă, sprijin în situații de urgență). Relațiile consulare se exprimă instituțional prin acorduri bilaterale și prin înființarea de comun acord cu statul gazdă a unuia sau mai multor posturi consulare pe teritoriul acestuia. Posturile consulare pot fi organizate și ca secții consulare în incinta unei misiuni diplomatice.

România este reprezentată în Ucraina prin ambasada de la Kiev și consulatele de la Odesa, Cernăuți și Solotvino. 

Cetățenii români pot să-și comunice locația către MAE pentru a primi asistență prin www.econsulat.ro. Există și o linie telefonică de asistență dedicată cetățenilor români din Ucraina 0040 -751.084.537. 

(https://www.mae.ro/taxonomy/term/450/2)

Ucraina este reprezentată în România prin ambasada de la București. Ambasada oferă asistență cetățenilor ucraineni care ajung în România, mulți dintre aceștia având nevoie de acte. 

 Site oficial: Ministerul Afacerilor Externe (MAE)

Ministerul Sănătății reprezintă autoritatea centrală în domeniul asistenței de sănătate publică.

Prin OUG 15/2022 Guvernul României a dispus accesul neîngrădit la servicii de sănătate al refugiaților din Ucraina, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătatea, instituție în subordinea Guvernului care colaborează strâns cu Ministerul Sănătății, a instituit un sistem de alocare a unui cod unic persoanelor care vin din Ucraina astfel încât să beneficieze de aceleași servicii ca persoanele asigurate în România.

Ministerul Sănătății a dispus punerea în funcțiune a unor centre speciale de vaccinare în zona de frontieră, în care persoanele care fug din Ucraina se vor putea vaccina dacă doresc.

Site oficial: https://www.ms.ro/ 

CSAT este autoritatea responsabilă cu organizarea şi coordonarea activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională. Președintele conduce Consiliul Suprem de Apărare al Țării, cu prim-ministrul pe post de vicepreședinte. 

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt ministrul apărării naţionale, ministrul de interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justiţiei, ministrul industriei şi resurselor, ministrul finanţelor publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major General şi consilierul prezidențial pentru securitate naţională.

În contextul crizei din Ucraina, la ședințele CSAT a fost adoptată o serie de măsuri legate de securitatea și de gestionarea fluxului de refugiați. Dintre acestea, se evidențiază decizia de a dezvolta capacitatea de apărare a statului român prin creșterea procentului din PIB alocat apărării de la 2% la 2.5%. O altă decizie a CSAT este de a mări independența energetică a României, în principal prin dezvoltarea energiei regenerabile și nucleare civile.

Site oficial: https://csat.presidency.ro/

Este  instituţia  de  stat  specializată  în  domeniul informaţiilor externe privind siguranţa naţională, apărarea României şi a intereselor sale. Principalele atribuţii SIE sunt:

- culegerea de informaţii relevante pentru securitatea naţională a României, informaţii care asigură baza de decizie pentru autorităţile statului;

- avertizarea timpurie asupra riscurilor şi ameninţărilor, precum şi întocmirea de evaluări strategice ale mediului internaţional de securitate;

- desfăşurarea de operaţiuni pentru apărarea şi promovarea intereselor României.

Activitatea Serviciului de Informaţii Externe este organizată şi coordonată de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.  Controlul asupra activităţii SIE este exercitat de Parlamentul României, prin Comisia Parlamentară Specială, cu respectarea secretului asupra mijloacelor şi surselor de informare.

În contextul crizei din Ucraina, pe 1 martie 2022 șeful SIE a prezentat situaţia privind securitatea României Comisiei de Control Parlamentar al SIE.
Directorul Serviciului de Informaţii Externe este membru în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Site oficial: https://www.sie.ro/

Serviciul De Telecomunicații Speciale este organul care coordonează transmisiunile și telecomunicațiile pentru autoritățile din România. Conform Legii 92/1996 privind organizarea și funcționarea STS, activitatea Serviciului de Telecomunicații Speciale este organizată și coordonată de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării și controlată de Parlamentul României, prin comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Principalele atribuții ale STS privesc organizarea și coordonarea activității din domeniul telecomunicațiilor speciale între și pentru autoritățile publice din România. Potrivit Ordonanței de urgență nr.34/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență (SNUAU), STS este administratorul SNUAU. Potrivit HG 557/2016, privind managementul tipurilor de risc, STS are un rol important în funcționarea rețelelor informatice pentru Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență.

Site oficial: Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS)

SRI este principalul serviciu de informaţii din România specializat în culegerea, analizarea şi valorificarea informaţiilor obţinute în interiorul ţării. Misiunea sa este de a cunoaşte, preveni şi contracara ameninţările la adresa securităţii naţionale, aşa cum sunt acestea definite de lege. 

SRI este parte componentă a sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională. Rolul Serviciului Român de Informaţii, aşa cum este definit de Legea 51/1991 privind securitatea naţională a României (republicată, cu modificările şi completările ulterioare) şi de Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii (cu modificările şi completările ulterioare), este de a contribui, împreună cu celelalte instituţii responsabile ale statului, la realizarea securităţii naţionale a României, prin înlăturarea ameninţărilor de natură a pune în pericol legalitatea, echilibrul şi stabilitatea economică, socială şi politică a ţării, precum şi drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor. 

Directorul SRI face parte din CSAT și instituția participă în analiza riscurilor aferente tuturor situațiilor de urgență.

Site oficial: Serviciul Român de Informații (SRI)

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) este o instituție publică, cu personalitate juridică, în coordonarea Prim-ministrului. Instituția este responsabilă de asigurarea securității cibernetice a spațiului cibernetic național civil, adică a spațiului online accesat de cetățeni.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a lansat un call-center-ul dedicat incidentelor de securitate cibernetică, apelabil de pe teritoriul României la numărul unic de urgență 1911.

În contextul crizei din Ucraina, DNSC publică atât listele cu site-uri de fake news legate de Ucraina, cât și metode online de fraudare care îi pot implica pe cetățeni. 

Site oficial: https://dnsc.ro/ 

Primăriile și Serviciul Public de Asistență Socială (SPAS) asigură funcționare serviciilor sociale, mai ales pentru grupurile vulnerabile.
În contextul crizei din Ucraina, multe primării din țară au pus la dispoziție spații din administrare pentru transformarea lor în spații de cazare sau centre de primire refugiați. Prin prefect, care conduce Comitelele Județene pentru Situații de Urgență, multe din acestea sunt preluate în administrarea IGSU pentru a fi alocate persoanelor din Ucraina care au nevoie de adăpost.

Unele primării au înființat centre de primire pentru refugiați care centralizează toate tipurile de sprijin disponibil, pentru ca persoanele din Ucraina să beneficieze de servicii integrate printr-un singur punct de contact. Asistenți sociali din Serviciul Public de Asistență Socială ofera ajutor in aceste centre, și în multe cazuri sunt prezenți și in centrele de cazare sau de tranzit.

În municipiul București serviciul de asistentă socială este oferit de Direcțiile Generale de Asistenta Sociala si Protecția Copilului (DGASPC) ale fiecărui sector.